Ion Luca Caragiale

a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic si ziarist roman. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg roman si unul dintre cei mai importanti scriitori romani. A fost ales membru al Academiei Romane post-mortem.

1. Primii ani

1852-01-30   Se naste in satul Haimanale, judetul Prahova, Ion Luca Caragiale, fiul avocatului Luca Caragiali, secretar al Manastirii Margineni, si al Ecaterinei Karaboa, descendenta a unei familii de negustori greci din Brasov.

1859 - 1860   Incepe scoala la "Instructiunea cu slava popeasca", aflata in curtea bisericii Sfantu Gheorghe din Ploiesti, sub indrumarea parintelui Marinache. Trage clopotele si bate toaca la biserica "cu dragoste".

1860 - 1864   Continua cursul primar la "Scoala Domneasca" nr. 1 din Ploiesti, avand ca institutori pe Zaharia Antinescu (personaj bizar), apoi pe Basil Dragosescu, caruia ii va pastra o calda amintire. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza le viziteaza clasa si este insotit la plecare de toata scoala pana la bariera orasului.

1864-06-28   Absolva clasa intaiul din 85 de elevi.

1865 - 1867   Elev la gimnaziul "Sfintii Petru si Pavel" din Ploiesti. Absolvise in prealabil prima clasa gimnaziala in particular.

1867 - 1868   Perioada neclara in existenta viitorului scriitor. Biografii lui sustin ipoteza ca ar fi urmat cursurile clasei a V-a liceale, la Bucuresti.

2. Perioada de formare

1868 - 1870   Fascinat de timpuriu de teatru, se inscrie la cursul de mimica si declamatie tinut la Conservatorul bucurestean de unchiul sau Costachi Caragiali, actor si autor dramatic cunoscut in epoca. In toamna anului 1868 il cunoaste pe M. Eminescu, pe atunci sufleur in trupa lui Mihail Pascaly.

1870-03-28   Transcrie pentru folosinta unchiului sau, Iorgu, melo-drama originala a acestuia, Fiul padurii sau Moartea haiducului Tunsu.

1870-06-20   Este numit copist la Tribunalul Prahova

1870-08-08   Ia parte la miscarea revolutionara a lui Alexandru Candiano-Popescu si se distinge incingandu-se cu sabia unui subcomisar de serviciu, care o uitase in cui.

1870-09-10   Moare tatal sau, Luca, de hidropizie. Tanarul copist devenind singurul sustinator al familiei.

1870-10-24   Este destituit din post, pentru ca de la moartea tatalui sau din septembrie nu se mai prezentase la munca.

1871 - 1872   Sufleur, la Iasi, in trupa lui Mihail Pascaly, apoi sufleur al doilea si copist la Teatrul National din Bucuresti. Peste ani, autorul va evoca acesta epoca in scanteietoarele sale "Amintiri din teatru", republicate ulterior sub titlul "Din carnetul unui vechi sufleur".

3. Debutul

1873 - 1875   Colaboreaza la Ghimpele, cu semnaturile Car si Policar.

1874-10-01   Numele intreg ii apare la publicarea poemei "Versuri" in Revista contimporana.

4. Activitatea publicistica

1875-03-01 - 1876   "Girant responsabil" la "Alegatorul liber", foaie liberala de opozitie

1876 - 1877   Corector la "Unirea democratica" (organ al tinerilor liberali), redactor la "Claponul" (mai - iunie 1887), apoi impreuna cu Frederic Dame, la "Natiunea romana" (august) si, iarasi singur, la "Calendarul Claponului" (decembrie). La sfarsitul anului, pe parcursul caruia servise in "garda civica", incepe in "Romania libera" seria de foiletoane "O cercetare critica asupra teatrului romanesc"

1878   La invitatia lui M. Eminescu, pe care-l cunoscuse la Giurgiu cu zece ani in urma, incepe (in februarie) colaborarea la "Timpul". Are loc premiera piesei lui Al. Parodi, "Roma invinsa" in traducerea excelenta a lui Caragiale, care avea acum 26 de ani. In 26 mai participa pentru prima data la intrunirile bucurestene ale "Junimii", in casa lui Titu Maiorescu. Maiorescu il prezinta si cumnatului sau, domnul Kremnitz, si il ia pe socoteala sa la a XV-a aniversare a Junimii la Iasi.

1878-02-01   La ziarul Timpul, intra si Ion Luca Caragiale. Intre cei trei scriitori ( Eminescu, Slavici si Caragiale) se leaga o prietenie stransa.

1878-07-13   Eminescu, Slavici si Caragiale combat cu energie politica guvernului liberal, dar critica si atitudinea Partidului Conservator. Acordarea de drepturi strainilor se putea face numai in masura in care acestia produceau bunuri.

1878-11-12   Citeste la Iasi, la a XV-a aniversare a "Junimii", comedia "O noapte furtunoasa" sau "Numarul 9". Junimistii recunosc in tanarul autor o nadejde a literaturii noastre dramatice.

1879-01-18   Premiera piesei "O noapte furtunoasa". O nepoata a lui Nicolae Balcescu pe nume Olga, a consemnat intr-o scrisoare tracul autorului la premiera si masa oferita de Titu Maiorescu dupa reprezentatie in cinstea tanarului dramaturg.

1879-01-21   La al doilea spectacol Ion Ghica, directorul Nationalului intervine in text fara consimtamantul autorului. Iritat, acesta isi retrage piesa de pe afis, unde iarasi nu figura numele lui Caragiale. Titu Maiorescu il va ajuta la redactarea corespondentei de protest pe langa comotetul teatral si catre Ion Ghica.

1879-02-11   Este invitat la dejun in casa lui Titu Maiorescu, dat in cinstea celebrului actor italian Ernesto Rossi.

1879-04-01   De Pasti,Titu Maiorescu il duce, pe cheltuiala sa, la Viena, unde asista la spectacolul feeriei Visul unei nopti de vara la Burgtheater.

1879-05-01 - 1879-07-01   Ziarul Timpul era condus de Eminescu, Slavici si de Caragiale, care publicau numai ce voiau ei. Ioan Negruzzi se plange in repetate randuri ca redactorii ziarului nu faceau publciitate Junimii iesene si Convorbirilor literare.

1879-10-01 - 1879-11-01   Abonamentele la ziarul Timpul si asa putine, incep sa scada iar cotizatiile pentru sustinerea ziarului nu se pot incasa de la membrii Partidului Conservator. Eminescu intra in polemica cu Alexandru Lahovary. Paraseste redactia Caragiale, iar cateva luni mai tarziu si Slavici, care izbuteste sa intre in invatamant. Redactia ziarului Timpul ramane exclusiv in grija si pe umerii lui Mihai Eminescu

1880   "Conul Leonida fata cu reactiunea" este citita in cercul "Junimii" acasa la Maiorescu.

1880   Apare in Convorbiri literare, comedia "O noapte furtunoasa" cu o respectuoasa dedicatie catre Titu Maiorescu, nimeni altul decat binefacatorul sau.

1881   Retras de la "Timpul", va fi numit in octombrie, prin decret regal, revizor scolar pentru judetele Neamt si Suceava.

1881-07-07   Cere un modest ajutor banesc invatatorului D. Scureiu.

1881-12-01   Eminescu, afla de la domnul Badescu despre recenta legatura dintre Caragiale si Veronica.

1882   Este transferat, la cerere, in judetul Arges-Valcea. Va pune astfel o necesara distanta intre el si Veronica Micle, cu care avusese o scurta idila, evitand astfel si posibilele accese de violenta ale lui Eminescu. Functia de revizor inceteaza in octombrie.

1882-07-01   La cursurile de vara cu invatatorii circumscriptiei sale, Caragiale face o stralucita lectie-model de aritmetica si de romana.

1883-02-01 - 1883-04-01   Tanarul Caragiale are o pasiune nebuna pentru Fridolina ( pe numele sau adevarat Leopoldina Caulla) de la Iasi. Este atat de amorezat incat are ganduri matriominiale si ameninta cu sinuciderea daca nu este luat in seama.

1883-02-18   Are loc premiera farsei Soacra-mea Fifina (O soacra).

1883-02-23   Comitetul Teatrului National din Iasi, prezidat de Iacob Negruzzi, il numeste director de scena. Caragiale refuza!

1883-08-01   Ca agent de asigurari al societatii "Natiunea" bate drumurile pentru a colecta inscrieri.

1884    Functionar la Regia Monopolurilor, unde o va cunoaste pe Maria Constantinescu; din aceasta legatura se va naste Mateiu I. Caragiale.

1884-03-01   Premiera operei bufe "Hatmanul Baltag", scrisa in colaborare cu Iacob Negruzzi.

1884-03-17   La sedinta Junimii, in prezenta lui Vasile Alecsandri, isi marfturiseste agresiv preferinta pentru poeziile lui Eminescu.

1884-10-06   Citeste la aniversarea Junimii, la Iasi, piesa O scrisoare pierduta.

1884-11-13    Intaiul spectacol cu "O scrisoare pierduta". Succesul depaseste orice asteptari, gratie si actorilor I. Petrescu (Trahanache), C. Nottara (Tipatescu), I. Niculescu (Catavencu), A. Catopol (Farfuridi), Anton Leonteanu (Branzovenescu), St. Iulian (Pristanda), N. Mateescu (Cetateanul turmentat), Aristizza Romanescu (Zoe). In prezenta Reginei, reprezentatia este un succes extraordinar. Autorul a fost chemat de doua ori la rampa pentru a primi aplauzele publicului. Piesa are 11 reprezentantii consecutive.

1884-12-01   La inceputul lunii, comedia "cumplit de prost jucata" dupa aprecierea prietenului Vlahuta, la Iasi, place totusi.

1885-03-12   Nasterea lui Mateiu, fiul natural al Mariei Constantinescu si al lui Caragiale, care il declara la oficiul starii civile.

1885-04-08   Premiera piesei "D-ale carnavalului", care a fost fluierata, datorita unei intrigi organizate de cronicarul dramatic D.D.Racoviutza-Sphinx.

1885-09-01   Maiorescu publica in "Convorbiri literare" Comediile d-lui Caragiale.

1885-11-09   Moare la Bucuresti Ecaterina, vaduva lui Girolamo Momolo Cardini si bogata vara primara a mamei lui Caragiale. Caragiale va mosteni a sasea parte din avere, in valoare totala de trei-patru milioane.

1887   La Sibiu, "In Biblioteca poporala a Tribunei" apare Roma invinsa.

1887   Accepta sa faca parte din Asociatia "Prietenii lui Richard Wagner", filiala bucuresteana a centrului munchenez "Wagner-Verein".

1888-06-03   Decesul mamei scriitorului, Ecaterina L.Caragiale.

1888-07-02   Este numit, tot prin decret regal, director general al teatrelor. Oficialitatile si presa ii privesc cu ostilitate initiativele.

1888-09-01   Organizeaza reprezentatiile teatrale de la Sinaia, in cinstea principelui de Walles, viitorul Eduard al VII-lea. Primeste, cu aceasta ocazie, decoratia Steaua Romaniei, in grad de cavaler.

1889-01-07 - 1889-01-08   Casatoria religioasa si civila a lui Caragiale cu domnisoara Alexandrina Burelly, fiica arhitectului Gaetano Burelly. Alaturi de Alexandrina va avea 4 copii : Ioana ( nascuta in 24 octombrie 1889 si moarta la 15 iunie 1891 de tuse convulsiva), Agatha ( nascuta la 10 noiembrie 1890 si decedata la 24 martie 1891, de difterie), Luca Ion ( nascut la 3 iulie 1893, scriitor , va muri de tanar) si Ecaterina (nascuta in 1894).

1889-05-01   Aparitia volumului Teatru la Editura Socec. In prefata, studiului lui Titu Maiorescu despre "Comediile d-lui I.L.Caragiale.

1889-05-05   Caragiale demisioneaza, dupa o stagiune foarte criticata, si este inlocuit prin Gr. C. Cantacuzino.

1889-06-01 - 1889-10-01   Colaborare politica si literara in ziarul junimist Constitutionalul. Se va semna cu litera C. si cu pseudonimele Falstaff, Zoil, Nastratin si Hans

1889-06-10   Se intruneste consiliul de curatela al lui Mihai Eminescu, instituit de Tribunalul Ilfov, sectia a II-a civila-corectionala, la cererea prim-procurorului G.A.Mavrus, pe baza raportului d-rilor Sutu si Petrescu. Consiliul e alcatuit din : Titu Maiorescu, D.Laurian, Stefan MIhaileanu, M. Braneanu si I.L.Caragiale. Dupa concluzia lor, boala cere neaparat interdictia si numire aunui tutore pentru primirea pensiei viagere de stat si ingrijirea cuvenita pacientului.

1889-06-19   Dupa decesul poetului Eminescu, Tribunalul dispune incheierea dosarului , cu numarul 645. Caragiale publica articolul in Nirvana odata cu moartea amicului Eminescu si intra in comitetul pentru ridicarea monumentului marelui poet, alaturi de Maiorescu, Rosetti, I.C.Negruzzi, N.Mandrea, dr. Neagoe, M.Braneanu si N.Saveanu.

1890   Profesor de istorie la clasele primare, la liceul particular Sf. Gheorghe.

1890-02-03   Are loc premiera piesei Napasta.

1890-02-18   Nicolae Iorga ii publica o cronica favorabila pentru piesa Napasta, in ziarul Lupta.

1890-08-02   Se stinge mama sa,Ecaterina, in varsta de 75 de ani.

1891   Volumele Teatru si Napasta sunt respinse de la premiul Academiei in sedinta din 14 aprilie (cu 20 de voturi contra, 3 pentru). Rolul cel mai important in dezavuarea operei scriitorului il va juca liberalul D. A. Sturza, care l-a acuzat, declarand sententios ca dramaturgia lui ar fi imorala si antinationala. De altfel, singurul membru al "Junimii" care a avut lealitatea sa pledeze in favoarea fostului colaborator a fost Iacob Negruzzi.

1891   Incearca fara folos sa-si ofere serviciile Astrei, ca profesor de franceza. Spera sa se poata stabili cu familia la Sibiu.

1892    Gandul unui "exil voluntar", de asta data la Brasov, il tenteaza iarasi. Caragiale putea sa dea lectii de franceza si de romana "pentru incepatori in familii" iar sotia sa " de limba engleza, franceza si de piano".

1892   Publica volumele Note si schite, la Sfetea, Pacat, O faclie de Paste, Om cu noroc, 3 novele, la Gobl.

1892-05-09   Conferentiaza la Ateneu cu titlul "Gaste si gaste literare", atragandu-si ostilitatea "Junimii" si a lui Maiorescu si incetarea colaborarii la Convorbiri literare.

1892-10-18   Revista muzicala Doina anunta romanul lui Caragiale, in lucru inca, cu titlul Patria si familia.

1893-01-22   Vinde fratilor Saraga din Iasi dreptul de a-i retipari teatrul.

1893-01-24 - 1893-06-23   Timp de 5 luni, aparitia revistei umoristice Moftul roman, impreuna cu Anton Bacalbasa, in postul de prim-redactor.

1893-05-09   Conferinta la Clubul muncitorilor despre " Prostie si inteligenta", cu aluzii impotriva lui Titu Maiorescu.

1893-07-02   Se naste Luca I. Caragiale.

1893-11-01   Caragiale deschide, in asociatie cu Mihalcea, o berarie in strada Gabroveni. Alexandru Macedonski, in ziarul Romanul, invinuieste guvernul de nepasare fata de imprejurarile ce silesc un fost director general al teatrelor, scriitor de talent, sa deschida o berarie.

1894   Editeaza, impreuna cu I. Slavici si G. Cosbuc, revista 'Vatra'

1894-05-01   Caragiale deschide, de aceasta data singur, Beraria Academica Bene Bibenti, in strada Sfantul Nicolae din Selari, la numarul 2.

1894-05-30   Nasterea fiicei sale Ecaterina.

1894-08-01   O parte din presa raspandeste versiunea unui proces ciudat : un camatar care i-ar fi imprumutat lui Caragiale 70 de lei acum 10 ani, ar cere, cu dobanzi compuse conform clauzelor contractuale 160.000 lei . Tribunalul din Ilfov a respins insa contestatia creditorului si a admis plata unei sume de 140 lei.

1895   Din primavara si pana in iarna, Caragiale conduce restaurantul din gara Buzau.

1895-09-01   Se inscrie in partidul radical sub conducerea lui G.Panu.

1895-11-18   P. P. Negulescu ii scrie lui Simion Mehedinti ca a obtinut de la Titu Maiorescu sa se ceara colaborarea lui Caragiale la Convorbiri literare, fara reluarea insa a relatiilor personale dintre critic si scriitor. Caragiale refuza colaborarea in asemenea conditii

1896   Apare volumul "Schite usoare".

1896-04-01 - 1896-06-01   In colaborare cu St. O . Iosif scoate revista "Epoca literara" supliment al gazetei "Epoca"

1896-09-01   Ii cere lui N.Gane, primarul orasului Iasi, directia Teatrului National, recladit dupa incendiu si aflat in faza de reorganizare; fiind refuzat, solicita in deradere postul de intendent si apoi de controlor de bilete.

1896-11-15 - 1897-04-13   Publica in Epoca o serie de editoriale politice, saptamanale.

1897   Activitate publicistica la "Epoca" , "Drapelul". Ii apar volumele "Schite", traduceri originale (Editura Saraga) si "Notite si fragmente literare"

1897-02-27   Intr-o brosura, apare fara semnatura, Sfant Ion, balada haiduceasca.

1897-04-27   Conferinta la Iasi, cu titlul "Pareri literare", in folosul ridicarii monumentului lui Alexandru Lahovary; se remarca lipsa junimistilor. Aceeasi conferinta se va tine si la Craiova si in Turnu-Severin.

1898-01-29 - 1898-03-03   Importante articole despre criza Teatrului National din Bucuresti.

1898-09-27   Se interzic reprezentarea pieselor lui Caragiale pe scena Teatrului National din Bucuresti.

1898-10-22   Conferinta la Constanta despre "Seriozitate", in folosul cercului literar Ovidiu.

1899   Registrator clasa I la Regia Monopolurilor Statului. Delavrancea, devenit primar al capitalei il numeste in postul onorific de membru in comitetul Teatrului National. La 27 septembrie incepe colaborarea la "Universul", cu foiletoane ce vor forma volumul "Momente"

1899   Esuarea unei noi tentative de reluare a colaborarii la Convorbiri literare.

1900   Are in proiect sa deschida la Iasi "Beraria Caragiale", in asociatie cu Gheorghe Popa Radu, viitor controlor fiscal.

1900-06-30   Ii propune lui Barbu Delavrancea pe atunci primar al capitalei infiintarea unui teatru popular si a unei mari orchestre comunale intr-un local propriu.

1901-01-29   In L' Independance Roumaine, poetul Cincinat Pavelescu releva despre Caragiale ca "trebuie sa munceasca sapte ore pe zi ca sa castige 400 de lei sau sa scrie pentru Universul cronici platite cu 25 de lei bucata".

1901-02-23   Un grup de prieteni sarbatoresc, printr-un banchet, 25 de ani de activitate literara a lui Caragiale. Vorbesc Take Ionescu si amicul Delavrancea. Hasdeu ii trimite o felicitare foarte elogioasa si prieteneasca. Inaintea banchetului a fost tiparit un numar festiv si unic , cu titlul Caragiale.

1901-10-10   Apare volumul Momente, la Editura Socec. despre care G.Ranetti va afirma " Nu Momente, Monumente!"

1901-12-18   Un gazetar obscur, Constantin Al. Ionescu (Caion), iritat de intepaturile din "Moftul", il acuza ca ar fi plagiat "Napasta" dupa piesa unui fictiv dramaturg maghiar Istvan Kemeny. Caragiale ii intenteaza proces pentru calomnie.

1902   Curtea cu jurati din Ilfov il condamna in lipsa - la 11 martie - pe Caion la inchisoare corectionala, cinci sute de lei amenda si zece mii de lei daune-interese. Ulterior, Caion e achitat. El isi va continua calomniile, invocand si numele lui L. Tolstoi si publicand brosura "Originalitatea lui Caragiale, doua plagiate". Caragiale a fost aparat la proces de Barbu St. Delavrancea.

1902-03-23   Comisiunea de premii a Academiie Romane respinge de la Premiul Nasturel Nerascu ( cu 5 voturi contra si 2 voturi pentru ) volumul Momente propus de Dimitrie C.Ollanescu.

1903 - 1904   In turneu cu Leonescu-Vampiru, O scrisoare pierduta, cu lecturi facute de autor din schitele lui.

1904   In martie, Academia respinge de la premiu, volumul Momente, preferandu-i o simpla culegere de documente.

1904-11-01   Se stabileste provizoriu la Berlin, pe strada Nachodstrasse, la nr. 18.

5. Exilul la Berlin.

1905   Dupa peregrinari, impreuna cu familia, prin Italia, Franta si Germania, se stabileste, toamna, la Berlin. Intentioneaza sa reia personajele din "O noapte furtunoasa", si "O scrisoare pierduta" intr-o noua comedie, "Titrica , Sotirescu & Co". Piesa nu depaseste stadiul de schita.

1905-03-14   Se stabileste definitiv la Berlin de unde scrie cu umor o scrisoare d-lui Alceu Urechia " Plange-ma! In acest moment pun in gura prima franzela a exilului. Va salut cu o foame indracita, manca-v-ar nenea!"

1905-07-06 - 1905-07-08   Vizita la Berlin a bunului sau prieten, Barbu Stefanescu Delavrancea.

1905-09-05   Moare Elena (Lenci) sora lui Caragiale, pe care o mosteneste integral.

1906   In corespondenta purtata intre Caragiale si Vlahuta se pomeneste si despre jubileul de 40 de ani de domnie a Regelui Carol.

1907   In ziarul vienez "Die Zeit", publica (sub semnatura "Un patriot roman") prima parte a articolului "1907". Din primavara pana-n toamna. Eseul apare integral, in brosura, la Editura Adevarul, intr-un tiraj total de 10.000 de exemplare. Restabileste legaturi amiabile cu Titu Maiorescu.

1907   Scriitorul contracteaza vanzarea pe veci, pentru suma de 4.000 de lei, a Operelor sale, pentru Editura Minerva.

1907   Ion Luca Caragiale citeste, din Berlin, poezia In orasul cu trei sute de biserici semnata de Ion Minulescu. Ia legatura cu Mihail Dragomirescu, cerandu-i detalii despre tanarul poet. "P.S. Rogu-te, cine o fi Ion Minulescu? "In orasul cu trei sute de biserici" este ceva de nepretuit! Easta nu mai e domnisoara! Easta e barbat! bravo lui! Demult n-am mai avut asa impresie. Il salut calduros si-i multumesc pentru inalta placere ce mi-a facut cu ciudatele-i versuri. Extraordinar! Dar despre el mai pe larg, cand voi avea placerea sa te revaz. Le coeur Car"

1908   La Editura Minerva apare seria "Opere complete", in trei volume.

1908   Zguduit de moartea prietenului sau Ronetti-Roman, isi ia angajamentul sa-i reediteze scrisorile.

1908-02-01   Se inscrie in partidul conservator-democrat nou intemeiat, si ia parte la turneele polititce ale lui Take Ionescu din martie, mai-iunie si din toamna.

1908-02-15   Ii trimite o calduroasa felicitare lui Titu Maiorescu cu ocazia aniversarii.

1909-02-01 - 1910-05-01   Isi reia colaborarea la Universul, sub directia lui N.Dumitrescu-Campina, unde publica povestiri si schite.

1909-03-01   Participa la serbarea Ligii Culturale, impreuna cu IOn lUca Caragiale si Barbu Stefanescu Delavrancea.

1909-04-01   Viziteaza pe studentii romani de la Budapesta, adunati in societatea culturala "Petru Maior".

1909-05-01   Incidentul cu Pompiliu Eliade, directorul Teatrului National, urmat de retragerea pieselor lui Caragiale.

1909-06-01   Saluta aparitia unui nou teatru, a lui Alexandru Davila, printr-un articol din Noua revista romana a profesorului C.Radulescu-Motru.

1909-09-01   Scrie instantaneul "Incepem!" cu care Compania Davila, de la Teatrul Leon Popescu, isi deschide noua stagiune. In profesorul de estetica , din acest instantaneu, este vizat in mod direct Pompiliu Eliade.

1909-11-01   Va aparea nuvela KIr Ianulea, in paginile ziarului Viata romaneasca.

1910   Publica volumul "Schite noua" (Editura Adevarul), ultima aparitie editoriala antuma.

1910-10-20   Se joaca intaia oara la Theatre National de l'Odeon din Paris, sub titlul Des yeux dans l'ombre, drame en 2 actes de Andre de Lorde, cu mentiunea " d'apres le drame roumaine Napasta de Caragiale" in Theatre rouge.

1910-11-01   Face o noua vizita studentilor romani din Budapesta, cu indemnul de a sta departe de politica si de ase lepada de tanguirile semanatoristo-poporaniste.

1911-01-20   Declina intr-o scrisoare publica oferta unui grup de intelectuali independenti din Galati de a-i pune si sustine candidatura la Colegiul II de Camera si le cere sa dea concurs listei oficiale a partidului conservator-demoncrat " de sub sefia marelui nostru barbat de stat dl Take Ionescu".

1911-02-01 - 1911-05-01   Colaboreaza la Romanul din Arad, sprijinind actiunea comitetului partidului impotriva disidentei lui Octavian Goga.

1911-07-01   Ii arata lui George Cosbuc un proiect de drama istorica, in versuri, cu subiect din viata Didonei, regina Cartaginei.

1911-08-28 - 1911-08-30   Participa la marile serbari ale semicentenarului " Astrei" de la Blaj. Cu aceasta ocazie asista la zborul demonstrativ al lui Aurel Vlaicu, efectuat cu avionul construit de el.

1911-09-01 - 1912   Corespondenta cu Emil Garleanu, pe atunci directorul Teatrului National din Craiova, pentru a se autoriza organizarea unei saptamani Caragiale

6. Sfarsit

1912-01-30   Refuza propunerea avansata de Emil Garleanu, in numele Societatii Scriitorilor Romani, de a fi sarbatorit cu prilejul aniversarii a 60 de ani, pretextand un acces de sciatica.

1912-01-31   Festivalul de la Teatrul Comedia, sub patronajul si cu participarea Principesei Maria, dat in cinstea domnului Ion Luca Caragiale.

1912-03-01   Scriitorul refuza subscriptia publica propusa de profesorul C.Radulescu-Motru, pentru a i se oferi o recompensa nationala.

1912-06-22   In zorii zilei, Caragiale moare subit, in locuinta din Schoneberg-Berlin.

1912-06-22   Moare la Berlin Ion Luca Caragiale. Ioan Slavici ii scrie necrologul "Un om mare".

1912-06-27   Ramasitele pamantesti sunt expuse in capela cimitirului protestant din Erster Schoneberger Friedhof si depuse provizoriu in cavoul capelei in prezenta familiei dar si a prietenilor : Gherea, Delavrancea si Vlahuta.

7. Postum

1912-09-01   Ministerul de Interne deschide un credit de 22.000 lei pentru aducerea trupului in tara si pentru inmormantare.

1912-09-01 - 1912-09-07   Teatrul National din Bucuresti isi inaugureaza stagiunea cu "Saptamana Caragiale".

1912-11-18   Sicriul cu ramasitele mortuare este adus in tara si depus la biserica Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti.

1912-11-22   Intr-o zi de joi, Ion Luca Caragiale isi gaseste odihna vesnica in cimitirul Serban-Voda din Bucuresti Este condus pe ultimul drum de prieteni si familie. Barbu Stefanescu Delavrancea, la moartea lui Caragiale avea sa rosteasca aceste cuvinte memorabile : "Caragiale n-a murit Caragiale nu poate sa moara ... Ostenit de atata zbucium, doarme cu fata in sus... incet sa nu-l desteptam... desprins din unda divina, oprit o clipa intre noi, geniu reversibil, se intoarce in splendorile misterelor de unde ne vor veni geniile.... "