Oda
de Ion Luca Caragiale
Umbli hoinarind p-in lume
ca un orb, la ochi legat,
si de cata vreme-acuma
pe la mine n-ai mai dat!
Prapadesti tu de pomana
pretioasele sageti,
Sa te-alegi cu hula numa
de l-atati ingrati poeti...
Te-am vorbit rau eu vreodata?
vinovat cu ce ti-am fost,
De ma horopsesti uitarii,
tu, copil frumos si prost?
A! De-ai sti cum mangaiu inca
urmele unde-ai ranit!
Cu ce dor mi-aduc aminte
cat atunci am patimit!
Vino, crudule, cu pieptul
gata desvelit te-astept;
Nu cu una, da cu doua!
sageteaza drept in piept!
si pe maica-ta zeita,
jur ca n-am sa te hulesc:
Mai omoara-ma o data,
sa mai simt ca iar traiesc!
Oda
Aceasta pagina a fost accesata de 3029 ori.
