In gondola
de Ion Luca Caragiale
La San Marco in piata,
Dulce curge-n carnaval,
Ca un vis, a noastra viata
Lin sopteste-al marii val.
- Vino, vino, gondoliere,
Ia-ne, du-ne-ncet-incet,
Sub a lunii scateiere...
Canta, scumpul meu poet!
Doarme-albastr-Adriatica;
Dorul tau imi vei canta...
Nu te teme de nimica...
Esti al meu si sunt a ta!
Doarme-acum si crudu-mi gade
in palatu-i aurit;
De gelosul meu poti rade,
De demult l-am adormit,
- Pentr-un zambet, o privire
De la tine, scump odor,
Partea-mi dau de nemurire,
Dau chiar patrie, onor!
Vezi tu luna de pe ceruri
Cum straluce mangaios,
invelind tot in misteruri?
Pentru mine-i de prisos.
Tu esti singura-mi lumina,
Luna mea d-acum tu esti.
Dogaresa mea divina!
Spune-mi, spune: ma iubesti?
- Te iubesc ca o nebuna;
Fa cu mine orice vrei;
Daca-s pentru tine luna,
Tu esti soare-n ochii mei!
Da-mi caldura ta suava,
De-al ei foc sa ma topesc...
Sunt a ta fidela sclava;
Te iubesc! da, te iubesc!
inainte, gondoliere
Du-ne, du-ne-ncet-incet!
Sub a lunii scanteiere,
Canta, scumpul meu poet!
- in Venetia duioasa,
Dulce-i viata-n carnaval!
Pentr-o inim-amoroasa,
Canta, rade-al marii val!
In gondola
Aceasta pagina a fost accesata de 2750 ori.
