O noapte furtunoasa - Actul I - Scena IX
de Ion Luca Caragiale
SCENA IX
Chiriac, Veta, apoi de afara Jupan Dumitrache si Ipingescu
Chiriac: Dumneata m-ai chemat?
Veta: Eu?... Nu.
Chiriac: Spiridon mi-a spus ca...
Veta: Da... am zis lui Spiridon sa-ti aduca mondirul; l-am cusut.
Chiriac: Mersi!
Veta: Pentru putin.
(Pauza)
Chiriac: Poarta... am inchis-o.
Veta: Bine. (intoarce capul in fata scenii; e miscata.)
Chiriac: Alt nimic nu mai ai sa-mi poruncesti?
Veta: Ce! Eu sa-ti poruncesc dumitale?
Chiriac: Sa-mi poruncesti, fireste; nu-mi esti stapana?... Nu sunt sluga in casa dumitale, cu simbrie?
Veta: (intorcandu-se cu fata spre Chiriac) Bine, domnule Chiriac, bine; zi inainte, ca n-ai zis destule.
Chiriac: (inainteaza) Ei! De ieri seama pana acu cum ai petrecut? ti-e mai bine asa?
Veta: (scoborand un pas spre a se departa de el) Da.
Chiriac: iti pare bine de ce-ai facut?
Veta: Nu ma stiu sa fi facut nimic; dar nu-mi pare rau ca s-a-ntamplat asa.
(Pauza)
Chiriac: (mai apropiindu-se) Maine seara mergi iar la "Iunion"?
Veta: Daca o vrea dumnealui sa mergem, trebuie sa merg, fireste.
Chiriac: Ca sa te curtezi cu amploiatul dumitale?
Veta: (tresarind si ridicand capul spre el) Domnule, te-am rugat sa fii bun sa nu-mi mai zici vorba asta. Daca n-ai avut destul vreme sa ma cunosti, pacat! Eu te credeam pe dumneata mai destept.
Chiriac: (sta la indoiala, apoi se mai apropie) Jura-te inca o data!
Veta: Sa ma mai jur - eu?... Nu m-am jurat? N-am plans? Cu ce m-am ales? Nu mai ma jur, pentru ca nu ma crezi; de plans as mai plange, dar nu mai pot... Dar... in sfarsit, nu strici dumneata... eu stric... nu trebuia sa-mi pui mintea cu un copil ca dumneata... D-aia zic si eu mai bine ca s-a intamplat asa. Tot trebuia sa ispravim odata... Am ispravit...
Chiriac: Jura-te inca o data si...
Veta: (cu emotie din ce in ce mai nestapanita) Ce folos! Dumneata crezi mai mult in prostiile si in banuielile lui barbatu-meu, decat in juramantul meu, si gandesc ca trebuia sa ne cunosti destul de bine si pe mine si pe dansul. Dar... foarte bine ai facut sa nu ma crezi. Asa e. Eu sunt o femeie rea; am vrut numai sa raz de dumneata. Eu te las pe dumneata ca p-o sluga "cu simbrie" sa pazesti casa, si tarasc pe dumnealui pe la gradini ca sa curtez cu altii. Eu sunt o femeie mincinoasa; n-am simtit nimic cand ti-am spus ca nu stiu sa mai fi trait pana sa nu te cunosc pe dumneata... Toate le-am facut pentru dumneata numai din prefacatorie... totdeauna alta ti-am spus si alta am gandit; te-am minti, te-am amagit, am ras de dumneata atata vreme... Acuma, bine ca ti-ai deschis si dumneata in sfarsit ochii ca sa vezi cine sunt. De! ti-am facut rau, dar... ai scapat de mine. Lasa! Ce-a fost a trecut... Bonsoar. (vrea sa plece spre stanga.)
Chiriac: (iesindu-i cu un pas inainte) Te duci?
Veta: La ce sa mai stau? Ce mai am eu cu dumneata?
Chiriac: Nu-mi mai zice "dumneata".
Veta: Cum poftesti sa-ti zic?
Chiriac: Cum mi-ai zis pana ieri.
Veta: Azi e azi, ieri a trecut. (porneste sa iasa.)
Chiriac: (taindu-i drumul) si nu vrei sa se mai intoarca?
Veta: (scoboara un pas, departandu-se de el la dreapta) Nu.
Chiriac: (apropiindu-se) Veto!
Veta: Nu; lasa-ma... Ce folos cata fericire am avut un an, daca intr-o zi mi-am plans-o toata! Nu, nu mai voi; mai bine mi-este asa cum sunt...
Chiriac: Dar eu.. eu ce sa fac?
Veta: Ce fac si eu... invatul are si dezvat, nu stii dumneata?
Chiriac: Dezvat! Lesne din gura. ii scoti rumanului ochii si dupa aia-i zici: "Lasa ca nu e rau si fara sa mai vezi... mai bine ca s-a intamplat asa! N-o sa mori fara luminile ochilor!... invatul are si dezvat!..." Dar daca n-oi vrea eu sa mai traiesc asa!... care va sa zica sa mor, 'ai?
Veta: Ei, bine ar fi sa poata muri omul cand vrea; dar... nu moare nimeni de asta!
Chiriac: Dar daca eu oi muri? (se repede si ia spanga de la pusca.) Vezi dumneata spanga
asta?
Veta: (se redepe la el si vrea sa i-o smuceasca) Chiriac!
Chiriac: (luptandu-se cu ea) Fugi!... Lasa-ma!...
Veta: Nu te las! Te stiu eu cine esti. Nu te las! Nu voi sa ti se traga moartea de la mine.
Chiriac: Lasa-ma! Lasa-ma!... (se lupta.)
Veta: (desperata) Chiriac! (inecandu-se.) Daca vrei sa te omori, omoara-ma intai pe mine! (se lupta din putere.) Chiriac!... Nu ti-e mila tie de mine? Toate, toate de un an si mai bine le-ai uitat intr-o zi?... Chiriac!...
Chiriac: Tocmai pentru ca nu le-am uitat, vreau mai bine sa mor. Daca nu mai este nimic intre noi, spune-mi dumneata cum sa mai traiesc! Daca ma lasi, daca nu mai ma vrei, tot mort sunt eu; mai bine, lasa-ma: adio, viata! (se smuceste.) Lasa-ma!
Veta: (tinandu-l strans) Chiriac! Vrei sa strig? Esti nebun?
Chiriac: Da! Sunt nebun, fireste ca sunt nebun; m-ai innebunit dumneata; dumneata sa-mi tragi pacatul! Cate ganduri si dor m-a ars pe mine, nu ma-ntrebi?
Veta: Dar tu pe mine nu ma-ntrebi?
Chiriac: Nu mai boi sa stiu de nimic, nu mai stiu cine sunt! Am vrut sa ma omor adineori in curte, dar ti-am vazut trecand umbra peste perdeaua de la fereastra, s-am vrut sa te mai vaz o data. incai sa mor langa tine, cum am trait. (cu vorbele acestea Chiriac s-a mai domolit.)
Veta: Chiriac, asculta. Nu mi-ai zis tu sa ma jur inca o data? Daca m-oi jura, ma crezi?
Chiriac: Te crez.
Veta: (repede) Draga Chiriac, sa n-am parte de ochii mei, sa n-am parte de viata ta, sa nu mai apuc macar o zi fericita cu tine - na! Ce mai vrei? - Daca stiu eu ceva la sufletul meu din cate ti le-a sporit dumnealui.
Chiriac: De ce te-ai dus la gradina?
Veta: M-am dus numai de gura sorii-mii Zitii. Era lume multa, de n-aveam unde sta; canta muzica; juca comedii; n-am auzit nimic, n-am vazut nimic. Toatea seara in uietul gradinii m-am gandit numai la tine; parca dormeam si visam ceva... stiam eu ca o sa mi se intample mie un necaz mare; mi se facuse semn: rasturnasem de dimineata candela.. inca dumnealui, daca m-a vazut ca ma speriu, zice: "Ei ce e daca s-a rasturnat! Nu mai crede in prostii de-alea. Ce! Ce-o sa ni se-ntample? Sa-mi arza cherestigiria? Arza sanatoasa! Nu m-a facut ea pe mine! Este asiguripsita... Atata paguba!..." Rasturnasem candela; pe urma ochiul al drept mi se batea intr-una de vreo trei zile. Pe tine te lasasem acasa stergandu-ti pusca: stii ca ruginise incarcatura inauntru si te apucasesi s-o scoti cu vergeaua. Nu puteam sa-mi iau gandul de la pusca. Ma gandeam: daca s-o descarca, Doamne fereste! Pusca in mana lui, ce sa ma fac eu cand l-oi gasi mort intins acasa!... Da' de ce nu i-am spus sa bage de seama! De ce nu l-am rugat sa o lase cu gandurile toata seara. N-am vazut, zau! N-am vazut nimic, n-am auzit nimic! Ma jur pe ce vrei tu; ma crezi?
Chiriac: (biruit cu desavarsite) Te crez! (arunca departe spanga si ia pe Veta in brate.)
Veta: (strangandu-l cu putere) Chiriac! (raman o clipa imbratisati in tacere.) Chiriac, sa nu mai faci ce mi-ai facut, ca mor... zau! ma omori...
Chiriac: Nu, nu mai fac.
Veta: imi fagaduiesti? Te juri?
Chiriac: Da.
Veta: si o sa ma crezi ca eu numai la tine ma gandesc?
Chiriac: Da.
Veta: Ca numai pentru tine traiesc?
Chiriac: Da.
Veta: si n-o sa-mi mai zici nici o vorba rea?
Chiriac: Nu.
Veta: si n-o sa mai ma faci sa plang?
Chiriac: Nu! Nu! Nu! Dar ma ierti?
Veta: Dar tu pe mine ma ierti?
Chiriac: Eu te-am iertat de mult (se strang bine in brate).
Jupan Dumitrache: (de afara, sub fereastra) Chiriac! Chiriac!
(Cei imbratisati raman incremeniti ascultand.)
Veta: Hii! Dumnealui...
Chiriac: (repede, fara s-o lase din brate, merge spre fereastra) Nu-i nimic! Trece la posturile dinspre Marmizon... (catra Jupan Dumitrache, pe fereastra.) Dumneata esti, jupane?
Jupan Dumitrache: (de afara) Dar ce, Chiriac puiule, nu te-ai mai culcat?
Chiriac: inca nu, jupane, acu ma culc.
Jupan Dumitrache: (de afara) Somn usor!...
Ipingescu: (asemenea) si vise placute, onorabile!
Jupan Dumitrache: (departandu-se treptat) Chiriac, puiule, ia vezi de ce am vorbit, fii cu ochii-n patru, d-aproape de tot: ma stii ca tiu cand e la o adica...
Chiriac: (strangand pe Veta cu putere) Lasa, jupane, ma stii ca consimt la onoarea dumitale de familist!...
(Cortina)
O noapte furtunoasa - Actul I - Scena I
O noapte furtunoasa - Actul I - Scena II
O noapte furtunoasa - Actul I - Scena III
O noapte furtunoasa - Actul I - Scena IV
O noapte furtunoasa - Actul I - Scena V
O noapte furtunoasa - Actul I - Scena VI
O noapte furtunoasa - Actul I - Scena VII
O noapte furtunoasa - Actul I - Scena VIII
O noapte furtunoasa - Actul I - Scena IX
O noapte furtunoasa - Actul II - Scena I
O noapte furtunoasa - Actul II - Scena II
O noapte furtunoasa - Actul II - Scena III
O noapte furtunoasa - Actul II - Scena IV
O noapte furtunoasa - Actul II - Scena V
O noapte furtunoasa - Actul II - Scena VI
O noapte furtunoasa - Actul II - Scena VII
O noapte furtunoasa - Actul II - Scena VIII
O noapte furtunoasa - Actul II - Scena IX
Aceasta pagina a fost accesata de 6665 ori.
