Da-damult ... Mai da-damult - Partea 1
de Ion Luca Caragiale
Da-damult, mai da-damult stapanea o imparatie fara margini Barlaboi-imparat, ce-i mai zicea si Ciungumparat...
- Da ce-i mai zicea si Ciungu-mparat?...
- Iac-asa! ii mai zicea de pe cand era tinerel si Ciungu-mparat, fiindca mai tarziu era sa-si piarza o mana... in razboi...
- Bietul imparat Barlaboi!...
si era si insurat Barlaboi-mparat. Avea nevasta, si cu ea o fata. Altceva niciodata. N-avea noroc... baiat... de loc.
...Lucrau femeile toata ziulica, toata nopticica: teseau, imblateau, inalbeau, depanau, torceau, dregeau, carpeau, insailau, coseau, tigheleau, tot asa si iar asa, s-una s-alta zor zoreau: ba din ac, ba din undrea, mama-mpungea, fata tragea.
imparateasa, parul ca cerneala... Fata, ca canepa.
*
...La fara cinsprece zile al cinsprecelea an, la acelasi ceas taman-taman, Ciungu-mparat cu amandoua mainile a plecat.
A plecat Barlaboi, la razboi, sa se bata-n duel cu Stacojiu-voievod, ce-i mai zicea si Sontic-voda pana nu-l facuse ma-sa.
- De ce-i mai zicea si Sontac-voda pana nu-l facuse ma-sa?
- Iac-asa!... ii mai zicea Sontac-voda pana sa nu fi cunoscut tat-so pe ma-sa, pentru ca atunci cand o fi Stacojiu om da peste cinzeci de ani o sa se provoace la duel si adversarul o sa-i taie piciorul de la genuchi mai sus...
- in duel?... Vai de el!
*
...Femeile...
- A plecat, mama?
- A plecat, mama.
- De ce, mamuca?
- De! De ce mamuca.
- Bine, maica!
- Bine, maica.
Iar zoreau.
- si razboiul cat tine?
- Cat o tine.
- si-mparatul cand vine?
- Cand vine!
- Cand vine!
- Biine...
- Biine.
si iar zoreau...
*
- Hai si noi, mama, zicea imparateasa.
- Unde, mama? intreba fata imparatesei.
- La razboi.
- Cum, mama?
- Cum a mers si tat-to, mama.
- Calare?
- Nu, mama, pe jos. Numa barbatii merg calare; hei!
Altfel sunt ei; noi suntem femei.
- Ce sa facem acolo, mama?
- Ce-om putea, mama.
- Bine, mama, tata, Barlaboi, ca Barlaboi; dar si noi?
- si noi.
- Sa ne batem si noi, mama, la razboi?
- Nu, mama: la razboi, tesem noi!
*
Sfar! suveica, sfar! sfar! sfar!
si catelul, fidelul, mar si mar.
- De ce maraie Labus, mama?
- Ca nu s-ajunge, mama.
- Cu ce sa s-ajunga?
- Cu laba.
- si cu mai ce?
- Cu botul.
- Unde sa s-ajunga, mama?
- Unde s-a ascuns purecele, mama.
- Unde s-a ascuns?
- Unde nu-l ajunge.
- De ce sa-l ajunga?
- Ca sa se scarpine.
- De ce sa se scarpine?
- Ca-l mananca.
- Adica cum?
- Asta nu trebuie sa stie copiii pana nu i-o manca si pe ei.
- Atunci, o sa se scarpine si ei, mama?
- si ei, mama.
- Da daca nu-l ajunge, maica?
- Rabda, maica.
- Supara, mamuca?
- Hehehei!
si pe urma, mama o lua in brate, o saruta si o strangea tare, mai tare, foarte tare, mai tare decat putea.
*
...Cald. Caldura mare. Cuptor. Zabuseala, naduseala, toropeala, topeala.
...Dragan!... un galigan de tigan! Un balaur cat un taur... si purcar si murdar!... lenes, puturos... Magar! Gaseste un baboi in noroi.
- Sa-l duc la halde mama... Ce mai ciorba, iu, iu, iuu! Dar ce se pomeneste? Acel peste, dupa ce zvacneste, si vorbeste:
- Dragane, galigane, tigane, nu ma face ciorba.
- Hatunci, rasol.
- Nici rasol.
- Hatunci, humplut.
- Nici umplut.
- Hatunci, iachnie!
- Nici iachnie.
- Hatunci, plachie.
- Nici plachie.
- La cuptor.
- Nu.
- La tigaie.
- Nici.
- Pa spuza, ma!
- Nici pa spuza, ma!
- Hatunci, cum, ma?
- Sa-mi dai drumul, balaure!
- Haoleu! pai cum raman eu?
- Eu sunt norocul tau... Da-mi drumu-n iazu-mparatesc, si nu voi fi ingrat cu tine.
- Hatunci daca nu vei hi hingrat, hai sa te emancipez!
L-a emancipat... I-a redat-o... - libertatea.
*
...Cald. Caldura. Cuptor. Zabuseala. Naduseala. Piroteala. Toropeala. Topeala. Tampeala.
...Femeile... iar ele! Tot ele!... Femeile...
- Vreau sa ma scald, mama.
- Scalda-te, mama.
La iaz. Baldabac! O data la fund. Iar dasupra. Iar baldabac! Iar dasupra... Iar baldabac! iar dasupra. Iar baldabac... La fund... Deasupra.
- Mama! am inghitit ceva, mama!
- Ai inghitit apa, mama.
- Nu! Apa e mai subtire, mama.
- Atunci, ce, mama?
- Altceva, mama.
- Ce, mama?
- Nu stiu; unsuros, mama.
- Unsuros?
- Unsuros s-alunecos... si-a scapat pe gat in jos! Sa stii, mama, c-a fost vreun baboi.
- Da, mama!
- Vai de noi!
- Haide de te hodineste, puiul mamei!
- Haide sa ma hodinesc, mama puiului!
*
...O luna...
- Mi-e greata, mama.
- Baboiul, mama. ...trei luni...
- Creste, mamuca.
- Baboiul, mamuca.
Cinci
- Misca, mamito.
- Baboiul, mamito.
Noua...
- Aoleu, doare, mamitico. Baboiul, mamitico!
*
S-a facut baboiul broasca.
La trei luni vorbea trei limbi.
La un an si jumatate, broasca din baboi canta din cimpoi.
*
Vine! vine! vine!
Cine vine?
imparatul vine! Barlaboi vine.
Vine Barlaboi. Da la razboi.
in sfarsit, s-a ispravit. Adversarul l-a ciuntit; dar si el, la duel, l-a betegit; mana i-a luat-o, laba i-a luat-o, cu palosul din da sus da genunchi i-a retezat-o.
Oaste. Oaste. Oaste - nebiruita, nepilduita, nemiluita. Piota, liota, pedestrime, calarime, arcasi, trambitasi, buciumas i, tobosari, stegari... Din pricina tunului, care pe atunci nu se stia, artilerie de loc nu era.
*
A descalecat Barlaboi-imparat, pe imparateasa a sarutat:
- Unde-i copila tatei?
- Cam bolnaviaora.
- Ce are?
- Din mancare!
- Ce-a mancat? intreaba Barlaboi.
- Mai nimic: un broscoi.
- S-o vaz!
- Nu se poate.
- Voi.
Un picior in usa.
Usa de perete.
Mititelul canta duios din cimpoi.
- De unde acest broscoi? striga Barlaboi.
- Dintr-un baboi.
- Al cui acest broscoi de baboi?
- A nost.
- Anost.
- Cu ce rost? Aici alta dracie a fost.
Coiful stralucios si oglindos si-a scos si fara cap, manios l-a trantit jos.
si ciunta-n sus a ridicat, grozav a amenintat si foarte tulburat a zbierat:
- Bine! bine! Nu zic: se-ntampla uneori copil din flori! Dar din peste, doamne fereste! nu se pomeneste. imparateasa a lesinat. Barlaboi, facand spume la gura de-i curgeau pe barba, a ordonat:
- Sa vie Harca roaba, baragladina, harapoaica, vrajitoarea, la palat!
Da-damult ... Mai da-damult - Partea 1
Da-damult ... Mai da-damult - Partea 2
Aceasta pagina a fost accesata de 4486 ori.
