Mitica
de Ion Luca Caragiale
- Mitica... si mai cum?
- E destul atata: Mitica - de vreme ce si dumneata il cunosti tot asa de bine ca si mine. Fireste ca trebuie sa-l cunoastem: il intalnim atat de des - in pravalii, pe strada, pe jos, in tramvai, in tramcar, pe bicicleta, in vagon, in restaurant, la Gambrinus - in fine pretutindeni.
Mitica este bucuresteanul par excellence. si fiindca Bucurestii sunt un mic Paris, si Mitica, se-ntelege, este un mic parizian.
El nu e nici tanar, nici batran, nici frumos, nici urat, nici prea-prea, nici foarte-foarte; e un baiat potrivit in toate; dar ceea ce-l distinge, ceea ce-l face sa aiba un caracter marcat este spiritul lui original si inventiv.
Mitica este omul care pentru fiecare ocaziune a vietii gaseste un cuvant de spirit la moment, si pentru asta simpaticul parizian al orientului este foarte cautat si placut in societate.
Mitica are o magazie, un arsenal, o comoara de vorbe, de intrebari, de raspunsuri, cari fac deliciile celor ce au fericirea sa-l cunoasca.
Mai cu seama pe provinciali, micul nostru parizian ii epateaza cu verva lui scanteietoare.
El, de exemplu, inventeaza pe negandite vorbe ca:
"Cea mai frumoasa fata din lume nu poate da decit ce are!"
sau:
"Viata este un vis, moartea o desteptare!"
ori:
"Ei! madam Popescu, nu exista roza fara spini!"
inchipuiti-va ce efect fac toate astea asupra spiritului doamnei Popescu!
Dar toate astea sunt vorbe sentimentale, lirice, melancolice, si desi si-n genul acesta Mitica este destul de tare, e inca si mai tare in genul usor, picant si ironic.
"in genul acesta, cel putin, pot pentru ca sa zic ca nu am rival!" zice Mitica - si cu drept cuvant.
Exemple...
*
Cand n-are tutun, iti cere "o tigara... suvenir".
*
Cand merge sa se-mprumute cu bani:
- Unde ai plecat, Mitica?
- La vanatoare de lei.
*
ii zici:
- Mitica, faci cinste?
- Nu pot, monser, ca ma strange un ciorap.
*
Pana in anul 1900, cand ma-ntalnea la Sf. Vasile, imi zicea:
- De un an nu te-am vazut!
Dar in anul acela l-am gasit in seara de 31 decembrie la Gambrinus, tot acolo l-am intalnit a doua seara, la 1 ianuarie.
L-am salutat; s-a facut ca nu ma cunoaste. Dupa multa staruinta, si-a adus in fine aminte cine sunt:
- Scuza-ma, neica - a zis Mitica - te uitasem: e un secol de cand nu ne-am mai vazut!
*
Ceri intr-o bacanie:
- Baiete, o tuica!
- Nu-i da, domnule, c-o bea! zice Mitica.
*
- Am deseara loja la opera; mergi cu mine? zice Mitica.
- Merg... Ce se canta?
- Relas, in cinci acte!
*
Intri la Gambrinus; te apropii de Mitica si-l saluti; el iti raspunde amabil:
- Adio!
il saluti la plecare; el iti raspunde:
- Sa-mi scrii!
*
- Ai parale, Mitica?
- Nu umblu cu metal; mi-e frica de traznet.
*
- Birjar! slobod? intreaba amicul nostru.
- Da, conasule!...
- Atunci, du-te-acasa.
*
- Da-mi cusurul, zic negustorului.
- Nu-i da, d-le, intrerupe Mitica; dumnealui n-are nici un cusur.
*
Un prieten ghindoc se-ntinde sa-si ia palaria dintr-un cuier prea nalt. Mitica ii striga:
- Pune o coala de hartie sub picioare!
*
Mitica zice despre un prietin destituit:
- L-a-naintat...
- ...?
- L-a facut inginer de poduri...
si cand e in culmea vervei adaoga:
- ...detasat cu serviciul in Cismegiu: da mustele afara!
*
Te plangi lui Mitica de cine stie ce; el nu vrea sa te asculte, fiindca "petitie fara timbru nu se primeste".
*
La restaurant:
- Iaurt ai? intreaba el.
- Este...
- Da-mi vreo cativa centimetri.
*
in loc de "usturoi", zice "vanilie sarbeasca", in loc de "vin", zice "flanela de Dragasani", si-n loc de "bilet de banca", "poza lui Traian".
*
Cand pleaca pe jos, te invita:
- Hai, ca te iau in dreapta.
*
Mitica se urca pe platforma dinainte a tramvaiului electric; vagonul porneste; in culmea vitezei, deodata amicul nostru striga manipulantului:
- Opreste! ti-a cazut biciul!
*
Mitica sta cu mai multi prietini in colt la Continental, pe Piata Teatrului. Un prietin saluta si sare pe platforma din urma a tramvaiului, care merge catre Sf. Gheorghe.
- Arde-l, birjar! striga Mitica.
*
- in toiul alegerilor, unde-si pune Mitica al meu candidatura?
- La Bucurestii-Noi.
- La ce colegiu?
- La colegiul al patrulea.
*
Te doare maseaua. Ce doctorie iti recomanda Mitica?
- Radacina de cleste.
*
Ai cerut o bere si o lasi sa-i treaca putin spuma; Mitica zice:
- Bea-ti berea, ca se raceste.
*
La Gambrinus:
Mitica, la plecare, catre baiatul care a servit:
- Baiete, mi se pare ca mi-a picat o bancuta; vezi, daca o gasesti mi-o dai inapoi deseara; daca nu, ia-o tu bacsis.
*
- Cate ceasuri sunt, Mitica?
- Cate a fost ieri pe vremea asta.
*
- Apropo - zice Mitica - de cati ani esti?
- De... atatia.
- Tocmai cat magarul mitropolitului!
*
ti-ai cumparat o blana noua. Te intalnesti cu Mitica. in loc de "s-o porti sanatos!" iti zice:
- Bravos! blana ai; acuma, junghi iti mai trebuie!
*
- ti-as face curte, domnisoara - zice Mitica unei tinere telegrafiste - dar vai! n-am curaj; ah! stiu cat esti de crudela!
- Cum, domnule Mitica? de unde stii?
- Parca eu n-am aflat cum bati depesile!
*
Mitica te roaga sa pui o vorba buna la Ministerul de Razboi, daca ai vreun prieten, ca s-o numeasca pe soacra-sa "moasa militara".
*
Trenul de placere merge-ncet; Mitica zice:
- A ostenit caii.
Ori, mai bine:
- A uitat sa dea graunte la cai!
Trenul se opreste la o statie; Mitica:
- A oprit, sa le dea apa.
*
E polei. Cade un domn. Mitica striga:
- Chegle-carambol!
Cade o doamna:
- S-a rupt gazometrul!
s. cl., s. cl., s. cl.
Al dracului Mitica!
Universul, 14 ianuarie 1900
Mitica
Aceasta pagina a fost accesata de 16006 ori.
