Incepem - Scena 2
de Ion Luca Caragiale
Cei de sus - Un servitor - Un tanar autor
Servitorul (vrand sa anunte) D-le director, este aici Un tanar autor.
Tanarul (intra imbrancind pe servitor, poarta un ghiozdan greu de piele) De prisos, amice, sa ma anunti...
Directorul Na! altu acum!
Tanarul (cu dezinvoltura catre director si ceilalti) Doamnelor si domnilor, ma iertati ca intru asa sans facon! intr-un templu al Melpomenei si al Taliei romane, intru totdeauna ca la mine acasa.
Directorul Uf!... Ce doreste domnul ?
Tanarul Mai intai, d-le director, o scrisoare de la tanti!
Directorul (distrat) Tanti? care tanti?
Tanarul Tanti Ema.
Un artist Tantiema! ma prinz ca sunteti autor dramatic!
Tanarul (naiv) De unde stii?
Artistul Melpomena... Talia... Tantiema!
Tanarul O cunosti? Nu-i asa ca-i draguta?
Artistul Delicioasa!
Directorul Pe doamna Parigoriu? se poate sa nu o cunoastem? (deschide scrisoarea.)
Tanarul (zarind pe Profesor face o miscare de placuta surpriza, se duce la el si cu multa caldura) a! ilustrul meu profesor?
Profesorul (incantat de revedere) a! scumpul meu elev! (Toti se grupeaza imprejurul Profesorului si elevului, vorbind incet, pe cand Directorul citeste scrisoarea.)
Directorul"Mon cher directeur, vous savez combien la litterature roumaine minteesse... Cest ce qui mengage a vous recommander chaleureusement notre neveu Virgile, un poete de grand talent que vous devez connaitre deja! Je suis sure quil trouvera aupres de vous un accueil empresse. Comptez, je vous prie, mon cher directeur, sur laffection de votre excellente amie..." a! da, mi-aduc aminte (catre tanar). Da! d-ta esti junele poet care ne-a citit asta-primavara, la doamna Parigoriu, o comedie...
Tanarul Da, d-le; dar afara de aceea mai am o piesa noua.
Directorul inca una?
Tanarul Da; o tragedie, si in curand sfarsesc pe a treia.
Directorul a treia ?
Tanarul O drama sociala.
Directorul si in cate acte, ma rog, este fiecare piesa a d-tale ?
Tanarul Prima in 5, a doua in 6...
Suflorul Ma prind ca a treia e in 7.
Tanarul (curios) De unde stii?
Suflorul Ghici!
Tanarul a! eu scriu foarte usor. Dati-mi voie sa va citesc.
Directorul (distrat) Ma iarta, un moment!... Machauer! (aratand pe tanar.) Uite, d-le! uite cap! uite cap... Studiaza-l bine!... Uite-te bine! (Frizerul studiaza capul Tanarului din fata si din spate cu atentiune.)
Tanarul Dati-mi voie sa va citesc.
Directorul Ma rog, sunt lungi actele?
Tanarul (scoate din ghiozdan un caiet gros) Veti vedea.
Suflorul Da-mi voie! asta e atributia mea, a suflerului. (ia caietul; il deschide.) E scris marunt.
Tanarul a! eu scriu foarte marunt.
Suflorul (cantarind in mana caietul) Trebuie sa fie lungi actele. (trece Directorului caietul.)
Directorul (acelasi joc) Destul de lungi! (trece unui artist caietul.)
Artistul (acelasi joc) Foarte lungi! (il trece unei artiste.)
Artista (acelasi joc) Grozav de lungi!
Profesorul (care a observat jocul lor) stiam ca se cantareste hartia bruta; dar ca se poate cunoaste dupa greutatea hartiei si spiritul unei opere - nu stiam... (rade.) Ei! lungi! daca sunt frumoase...
D-soara Voiculescu Tocmai daca sunt frumoase.
Tanarul Cum?
D-na Giurgea Mai bine sa zica spectatorul: "Pacat ca s-a ispravit", decat: "Uf! nu se mai ispraveste odata!"
Directorul in sfarsit, sa vedem. Vom hotari un ceas cand d. autor sa ne citeasca tragedia d-sale, si, daca se va potrivi cu mijloacele, cu necesitatile noastre...
Tanarul (nervos si hotarat) Trebuie sa se potriveasca!
Directorul De ce numaidecat "trebuie"?
Tanarul (tonul din ce in ce mai sus) Fiindca aveti aci un teatru romanesc; am aci doua piese romanesti... trebuie sa le primiti!
Profesorul Fireste!
Directorul Daca ne convin!
Tanarul Trebuie sa va convina. D-v. trebuie sa-i incurajati pe tinerii literati romani, nu sa-i persecutati.
Directorul Dar si literatii romani trebuie sa ne incurajeze, nu sa ne persecute.
Tanarul Cum, d-le ?
Directorul Sa ne dea piese scurte si frumoase...
Tanarul inteleg pretextele sub cari voiti s-ascundeti pornirea d-v. contr-a tot ce-i romanesc.
Directorul a! d-le! noi nu putem fi contra a tot ce e romanesc, caci suntem aci in teatru romanesc; dar nici nu putem admite ca absolut tot ce-i romanesc trebuie sa fie bun. Sa poate prea bine ca o piesa cat de romaneasca sa nu fie buna. Mi s-a intamplat sa vaz vreo doua-trei...
D-na Alexandrescu Numai atatea?
Tanarul (solemn) D-le director, eu aci nu vorbesc numai in numele meu, vorbesc in numele unui principiu si in numele unei intregi pleiade de talente, gata sa porneasca o formidabila campanie daca nu deschideti largi portile d-v. noilor productiuni dramatice nationale...
Directorul Domnul meu! acela caruia noi gandim mai intai de toate sa-i deschidem portile noastre largi, este publicul. si d-ta nu stii cat de exigent si de dificil e publicul nostru. Ei! d-ta nu-l cunosti ca noi. (toti dau din cap.) Nu e asa de zadarnica vorba ca Bucurestii sunt un mic Paris al Orientului. (se uita la ceas.) Pentru Dumnezeu! mai sunt zece minute. Fiecare la locul sau, domnilor!... incepem! incepem! (se aude afara zgomot, un ras de femeie. Toti asculta.)
Incepem - Scena 1
Incepem - Scena 2
Incepem - Scena 3
Aceasta pagina a fost accesata de 2495 ori.
