Cronica sentimentala
de Ion Luca Caragiale
In una din livezile 'nverzite ale Africei necunoscute de miaza-zi, prin care curge linistita apa Zanzibarului, se radica un catun de bordeie locuit d'o populatiune barbara cat se poate de ciudata.
Veti crede ca voiu sa va serv un capitol de Geografia populara, sau ca incerc a va da introductiunea topografica a unui roman de calatorii si aventuri.
Nicidecum ! Voiu sa va fac cunostinta pur si simpla cu o specie de oameni cari, ma prind, nu-si pot gasi semeni in niciunul din cele patru inghiuri ale pamantului.
Linistiti, pacifici si muncitori, ei cultiva pamantul pe tarmii Zanzibarului. Nu au facut nimanui niciun rau, si cu toate astea, sunt in o stare... ca vai de capul lor.
Bietii mei Africani, necunoscand pana mai anii trecuti inventiunea salutara a palariilor, si sezand la munca toata ziua cu capul gol, espus la razele fierbinti ale soarelui de miaza-zi, si-au prajit creierii pana 'ntr' atata, incat toti calatorii carii s'au aventurat prin aceste tinuturi barbare, vazand pe Africanii mei, cu drept cuvant, i-au numit: Tampitii.
Imaginati-va un Beduin - stiti ca vorba Beduin in Africa este sinonima cu talhar - salbatic, mancacios, nesatios, cu toate instinctele rele, ingrat, rau, scelerat, si cateodata chiar antropofag, stand pe un tron de nuiele de rachita, in mijlocul catunului, sub un umbrar de frunze de palmier: este capul atotputinte al bietilor Tampiti.
in jurul lui, alti cativa Beduini, armati cu cate o lancia 'n mana, un arc si o tolba cu sageti la spinare si un cutit enorm la brau, purtand cateva pene de strut infipte 'n parul lor lung, si cret, compun curtea si se numesc favoritii consiliari.
Aceasta este toata organizatiunea sociale a Tampitilor.
Acum, sunteti curiosi sa va fac un tabel pitoresc de moravurile publice ale acestui trib barbar ? Ascultati.
Curtea este stransa in jurul tronului de rachita. Beduinul suprem chiama pe primul consiliar, ii spune ceva la urechia, si apoi, cu un semn, congedieaza pe toti. Curtea se rasipeste.
seapte Beduini, mai marii celor mari, se raped pe cai, ia cutitele 'n dinti, impumna lancile si dau goana cailor prin catun, sbierand ca niste posedati. Vai de Tampitul care se va gasi 'n calea lor ! il trag in lancia ca p'un iepure 'n frigare.
Bietii Tampiti aud de departe sbieretele Beduinilor si dau navala 'n bordeie; cei ce nu au avut pas sa intre, se trantesc cu facia la pamant, ating tarana cu fruntea si, aducand mainile pe d'asupra capului, fac semnul penitintii.
Beduinii, in goana lor, dau foc bordeelor, jefuesc tarinele si averile Tampitilor, trag in lanci cativa si se 'ntorc, tot prin catun, cu caii obositi si 'nspumati la pas.
Toata populatiunea d'astadata le iese 'nainte cu daruri si li se 'nchina pana la pamant.
Cam in toate zilele se repeta aceasta scena: - este un remediu beduinesc pentru mantinerea linistei si ordinei in spiritele bietilor mei Africani.
Sarmani Tampiti ! Beduin va trebuia voua ?
Am calatorit odata prin acel minunat tinut, si-l voiu pomeni si mortilor. Am admirat moravurile bizare ale acestor nefericiti. Am vazut de nenumarate ori repetandu-se din ce in ce mai cu furoare, scena de mai sus. Aproape sa ma tampesc si eu de prea multa admiratiune, am atras intr'o zi la o parte pe cativa Tampiti mai de capetenie.
- Bine, nefericitilor, le ziseiu, cum nu va vine odata ideea sa va sculati cu totii 'n o dimineata, sa puneti mana pe toti Beduinii si sa-i atarnati in rand la bataia vantului de cracile palmierilor vostri ? Ce dracul ! nu mai aveti nici instinct ? Pana cand o sa va numiti Tampiti ?
Cascara toti gura, deschisera ochi mari, radicara din umeri si incepura sa cam suraza.
Nu 'ntelesesera ce le spusesem.
Adevarat Tampiti, de trei ori tampiti, zisei in mine, sunteti demni de admirat !
Ma 'ntorsesem de mult din calatoria ce facusem la tribul Tampitilor; va jur insa ca nu mai cugetam decat la dansii. imi ramasese adanc sapata in memoria suvenirea nefericirei si mizeriei lor. Nu-i puteam uita.
Mai zilele trecute, intalnesc un amic care necontenit calatoreste. Se 'ntorcea din Africa. il intreb cum a petrecut.
- Am vazut minuni, imi zise. Ai auzit tu vreodata de Tampiti ?
- Tampitii !? strigaiu ? O ! ii cunosc ! Am petrecut mult in mijlocul lor, sarmanii ! Ei, cum o mai duc dansii cu Beduinii ?
-Din ce in ce mai rau !
- Bietii Tampiti ! sunt de plans.
- Pre legea mea, imi zise amicul, tu-i crezi de plans, permite-mi sa-i crez de ras.
- Bietii Tampiti repetam...
Cronica sentimentala
Aceasta pagina a fost accesata de 3400 ori.
